Mesajul transmis de oamenii de afaceri lui Klaus Iohannis. Cum poate fi acoperită gaura de 15 miliarde de lei din bugetul României

„Sfaturile” oamenilor de afaceri și analiștilor pentru președintele Klaus Iohannis se referă, printre altele, la realizarea unei „revoluții” în domeniul educației, care să țină cont de nevoile companiilor, dar și la promovarea unei legi care să clarifice modul de administrare a firmelor de stat.

De asemenea, aceștia susțin că președintele ar trebui să atragă atenția Guvernului asupra golului bugetar de circa 15 miliarde de lei, care trebuie acoperit odată cu construirea bugetului pe 2015.

Președintele țării nu poate influența direct politica economică a guvernului, astfel de atribuții intrând în responsabilitatea Executivului și nu a șefului statului. Președintele poate atrage însă atenția asupra problemelor economiei și asupra „derapajelor” generate de anumite măsuri ale guvernului, iar oamenii de afaceri și analiștii contactați ne-au transmis câteva „sfaturi” pe care le-ar da ocupantului fotoliului de la Cotroceni. Acestea ar putea constitui teme ce pot fi lansate în dezbatere publică la inițiativa șefului statului.

Nicolas Maure, președinte director general Dacia și director general Renault România: România își poate dubla creșterea PIB-ului

Dacă ar fi consilierul pe probleme economice al lui Klaus Iohannis, Nicolas Maure, președinte director general Dacia și director general Renault România, i-ar sugera acestuia trei posibile teme de dezbatere. În opinia lui Nicolas Maure, președintele ar putea atrage atenția asupra atragerii investitorilor străini în industrie, atragerii fondurilor europene, precum și în ce privește o „adevărată revoluție a sistemului național de educație”.

Iată temele propunse de șeful de la Automobile Dacia și transmise gândul:

„1. Atragerea de investitori străini în domeniul industrial care să polarizeze furnizorii – întreprinderi mari și IMM-uri, dar care să conducă și la crearea de lanțuri de procesare a materiilor prime. 2. Optimizarea / redefinirea procedurilor de finanțare prin fondurile europene pentru ca nivelul de absorbție să depășească 80%, pentru toate tipurile de proiecte, inclusiv infrastructura rutieră și feroviară. 3. Realizarea unei adevărate revoluții a sistemului educațional național, la toate nivelurile și în coerență cu nevoile întreprinderilor – învățământ vocațional, stagii de practică și altele”, acestea sunt temele propuse de Nicolas Maure, președinte director general Dacia și director general Renault România.

În opinia lui Nicolas Maure, dacă reușește aplicarea unor măsuri de acest gen, la care să se adauge competențe mai solide ale administrației guvernamentale, precum și simplificarea birocrației, „România ar putea să-și dubleze creșterea PIB și să se îndrepte către o convergență mai rapidă cu marile economii europene”.

Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane: Președintele poate contribui la promovarea unei legi pentru clarificarea modului de administrare a firmelor de stat

Chiar dacă președintele țării nu poate influența direct politica economică a guvernului, Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, spune că șeful statului poate atrage atenția asupra problemelor economiei și asupra „derapajelor” generate de anumite măsuri ale guvernului.

Din acest punct de vedere, președintele României poate lansa în dezbatere, în opinia lui Radu Merica, anumite teme care privesc direct economia, precum evaziunea fiscală, corupția din mediul de afaceri, mai ales în ceea ce privește transparența proceselor de achiziție publică. În opinia șefului Camerei de Comerț Româno-Germane, președintele Klaus Iohannis ar putea atrage atenția și asupra arieratelor din economie, generate de neplata la timp a facturilor de către entități aparținând statului român, dar și asupra lipsei personalului mediu-calificat din cauza absenței unui sistem modern de pregătire profesională în cadrul sistemului de învățământ.

Radu Merica, fost președinte al Consiliului de Administrație al Aeroportului Henri Coandă, consideră că un alt subiect asupra căruia președintele Iohannis ar putea atrage atenția guvernului este cel legat de managementul defectuos din majoritatea entităților aflate în subordinea statului, ca urmare a aplicării defectuoase a Ordonanței 109 privind managementul privat la firmele de stat. Astfel, Merica acuză o „puternică imixtiune politică în guvernanța corporativă a firmelor de stat”.

„La acest capitol, președintele poate contribui la promovarea unei legi care să clarifice pe viitor modul de administrare a firmelor de stat”, a declarat pentru gândul Radu Merica.

Cât privește relațiile cu alte țări, președintele poate genera un capital de încredere și pentru atragerea investițiilor străine, prin persoana sa garantând siguranța investițiilor, este convins președintele Camerei de Comerț Româno-Germane.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal: Prioritatea este bugetul pe 2015 și acoperirea unui gol de 15 miliarde de lei

Construcția bugetului pe 2015 și acoperirea unui gol bugetar estimat de Consiliul Fiscal la circa 15 miliarde de lei reprezintă prioritatea momentului, consideră Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

„Atribuțiile președintelui pe partea economică sunt destul de limitate, aceastea fiind mai degrabă în responsabilitatea Executivului. La modul general, prioritatea momentului în domeniul economic este construcția bugetară pentru 2015. Ținând cont că România are un gol bugetar, potrivit calculelor noastre, de aproximativ 15 miliarde de lei, rămâne de văzut cum va fi acoperit pentru 2015”, a declarat pentru gândul Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Amintind că România are un angajament de scădere a deficitului bugetar la 1,4% din PIB, Dumitru spune că apare întrebarea de unde va fi acoperit golul bugetar foarte mare, estimat de Consiliul Fiscal la 15 miliarde de lei. În opinia șefului Consiliului Fiscal, apropiatele negocieri cu FMI vor fi foarte complicate.

„S-a terminat campania electorală, trebuie să ne așezăm la masă să vedem ce se poate face, pentru că au fost angajate o serie de cheltuieli. Să vedem cum vor fi acoperite”, a arătat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Iulian Stanciu, CEO eMag și unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria IT, pariază pe șansa României de a deveni un „Silicon Valley” al Europei și pe regândirea brandului „România”

Iulian Stanciu, CEO eMAG, leagă sfaturile sale pentru șeful statului din perspectiva unei ipotetice calități de consilier pe probleme economice la Cotroceni, de câteva obiective strategice, între care dezvoltarea sistemului de învățământ, dezvoltarea infrastructurii – autostrăzi, străzi, pasaje de cale ferată -, stabilitatea justiției, dar și regândirea brandului „România”. În zona de tehnologia informației, Iulian Stanciu spune că în România există oameni foarte talentați, fiind de părere că România are șansa să fie un „Silicon Valley” al Europei.

„Aș lega sfaturile de câteva obiective strategice: dezvoltarea sistemului de învățământ – educația să fie o prioritate națională. Este nevoie de dezvoltare făcută pe toate planurile, de la infrastructură – clădiri, echipamente, manual – până la salarii profesori și regândit programa școlară. Deci un pariu pe viitor și pe termen lung”, spune pentru gândul Iulian Stanciu.

În opinia șefului eMAG, între obiectivele strategice pe care le poate pune în dezbatere președintele se numără și dezvoltarea infrastructurii prin investiții de la buget sau din credite pe termen lung.

Stanciu precizează că se referă la autostrăzi, străzi, pasaje, cale ferată care vor optimiza timpul și vor ajuta la atragerea de investiții străine, dar și infrastructura IT – hardware și software – care va duce la optimizarea proceselor autorităților și o mai bună deservire a cetățenilor.

Pe de altă parte, stabilitatea justiției este, în opinia lui Stanciu, baza pe care se poate construi și care va crește încrederea investitorilor, dar și a românilor pe termen lung.

În plus, prin regândirea brandului „România” avem șansa acum să fim văzuți altfel, spune Stanciu. „Însă nu doar o reclamă, trebuie și implementat, iar orice vizitator să simtă acest lucru. Dacă discutăm de „țara verde”, ar trebui chiar să avem asta, de la legislație de mediu, amenajări și investiții până la schimbarea culturală pro-mediu a românilor „, este convins șeful eMAG.

Stanciu este de părere că în zona de tehnologie România are oameni foarte talentați, România având șansa să fie un „Silicon Valley” al Europei.

„Pentru aceasta este nevoie de atragerea de investitori mari străini, de dezvoltarea sistemului de învățământ astfel încât să existe o educație mult mai aplicată către tehnologie și internet pentru a produce viitori specialiști, trebuie încurajat antreprenoriatul în zona de tehnologie pentru a construi companii românești care să traverseze ușor granițele”, consideră Stanciu care crede că sunt și alte zone importante asupra căruia se poate îndrepta atenția președintelui, precum agricultură, legislație, sistem de sănătate.

Dragoș Cabat, analist economic: „Să nu lase actualului guvern inițiativa să treacă bugetul pe 2015 în Parlament. Încrederea mediului de afaceri este zero față de actualul guvern”

Provocarea gândul a fost acceptată și de Dragoș Cabat, analist economic și unul dintre proprietarii companiei de consultanță Financial View. Dacă ar fi consilier economic la Cotroceni, Dragoș Cabat ar avea câteva sfaturi pentru șeful statului:

1. Să nu lase actualului guvern inițiativa să treacă bugetul pe 2015 în Parlament, pentru că încrederea mediului de afaceri – intern și extern – este zero față de actualul guvern și în special față de ministrul de Finanțe și cel al Bugetului.
2. Să fie atent la modul de calcul al accizei pentru anul 2015 – să pună presiune publică și să nu accepte alte „formule inovative” de calcul – și să se implice – în limita atribuțiilor constituționale – în negocierea noilor nivele de redevență.
3. Să se întâlnească cu reprezentanții „troicii” – FMI, CE și Banca Mondială – la venirea acestora în România și să transmită un mesaj clar de continuare a parteneriatului cu organismele internaționale, precum și deschidere pentru colaborarea cu aceste organisme.
4. Să continue/reactiveze un parteneriat serios – în forma unui Comitet consultativ – cu reprezentanții investitorilor străini în România, Camerele de Comert străine din România, Consiliul Fiscal și reprezentanții mediului de afaceri local, de la care să preia principalele sugestii privind cadrul fiscal, bugetar și legislativ necesar pentru încurajarea investițiilor și creștere economică.
5. Să monitorizeze și să încurajeze depolitizarea și profesionalizarea principalelor organizații nationale cu atribuții în domeniul economic – de exemplu Institutul Național de Statistică, BNR, ASF, Consiliul Concurenței, Consiliul Fiscal – ) pentru a elimina influențele politice asupra instituțiilor independente.
6. Să fie implicat activ în stabilirea unui calendar concret de aderare la euro, împreună cu BNR și guvernul.

În ce privește tabloul economiei peste cinci ani, Cabat crede că următorii ani – în special 2015 și 2016 – vor fi dificili pentru România, în contextul în care mediul economic și politic internațional este unul dificil.

„Situația internațională este în acest moment una dificilă, iar în contextul conflictului din Ucraina și a posibilei escaladări în regiune, situația României va fi afectată printr-o dorință redusă a investitorilor străini de a se expune în zonă. În plus, pe plan intern anul 2015 va fi dificil prin prisma instabilității politice. Este de așteptat ca guvernul actual să cadă în lunile următoare, iar stabilitatea macroeconomică să fie afectată în prima jumătate a anului viitor”, crede Dragoș Cabat.

Pentru 2016, problemele interne sunt legate de anul electoral. În funcție de echilibrul de forțe de până atunci și de cine va fi la guvernare, politica fiscală va fi influențată, în opinia lui Cabat, de dorința partidelor de a câștiga alegerile.

Începând cu 2017, România ar trebui să înceapă să recupereze rapid decalajele față de țările fruntașe din UE, să acceseze în forță fonduri europene – la nivelul de 60 – 80% din sumele alocate – și să beneficieze de investiții străine solide.

„Indicatorii macroeconomici și nivelul de convergență reală – creșterea salariilor, competitivitatea firmelor românești la nivelul UE și mondial – vor permite adoptarea monedei unice probabil în 2018 sau cel mai târziu în 2019. Pentru aceasta Cabat crede că trebuie făcut un plan coerent și toate instituțiile – Parlament, guvern, BNR, președinte – să își asume calendarul și măsurile respective – similar planului pentru aderarea la UE sau NATO.

Pentru anii 2016 și 2017 analistul economic estimează o creștere economică a României cu 2 – 2,5% mai rapidă decât media din UE, iar pentru 2018 cu 3% mai mare decât media UE. „Pentru 2015, probabil că vom crește cu doar 1 – 1,25% mai mult decât media UE, dar desigur aceste estimări depind și de situația economică internațională”, spune Dragoș Cabat.